În primul rând, vârsta are un rol important în felul în care te antrenezi. Corpul încă este în creştere şi dezvoltare (pe toate planurile, inclusiv mental) pe perioada adolescenţei, aşa că, cel mai sigur este să te fereşti până la vârsta de 15-16 ani de elementele şi tehnicile care îţi supun corpul la condiţii extreme de stres. Înainte de această vârstă, cea mai bună metodă de a-ţi dezvolta abilităţile de parkour pentru mai târziu este să te concentrezi pe excerciţii de fitness, agilitate în general şi controlul mişcărilor.
Pentru aceste lucruri, activităţi ca escaladări, stiluri mai puţin agresive de arte marţiale şi sport în general sunt recomandate, primele două pentru agilitate şi control, ultima pentru fitness în general. Gimnastica este de asemenea folositoare, chiar dacă gimnastica competiţională riscă să îi expună pe cei mai tineri practicanţi la un stres enorm, uneori insuportabil. Poţi lucra de asemenea şi la aspectele tehnice ale parkour-ului până la această vârstă de 15-16 ani, dar evită pe cât posibilul aterizările dure (sărituri pe distanţe mari sau de la înălţime).
Una dintre cele mai bune metode de a începe antrenamentul de parkour este să îţi dedici puţin timp pentru a afla ce este defapt Parkour. Vei înţelege multe lucruri prin antrenamentul propriu-zis, dar pentru a şti cum să te antrenezi, cu ce scop şi ce să dezvolţi, trebuie să ai o idee de ceea ce este parkour în primul rând.
Parkour este mişcare, pur şi simplu. Este ceea ce faci când vrei să te deplasezi din locul în care eşti, în locul în care vrei să fii. Este întocmai ce ar fi mişcarea fără regulile impuse de societatea în care trăim.
Dacă ai auzit de Parkour, atunci probabil ai şi văzut câteva exemple de parkour.
Dacă ai puţin timp să te uiţi la cele mai bune videoclipuri de pe internet, ai deja o idee despre cum şi ce ar trebui să faci, iar acest lucru este o idee bună, dar este o idee bună în aceeaşi măsură să te familiarizezi cu exemplele persoanelor mai puţin experimentate, pentru a recunoaşte diferenţele dintre un practicant experimentat care deja se mişcă fluid şi natural şi unul care este încă în procesul de a învăţa anumite elemente.
În orice caz, pentru a începe antrenamentul de Parkour, trebuie să ieşi afară şi să încerci tu însuţi. Cel mai bun mediu în care ai putea începe antrenamentul este o sesiune de antrenamente parkour deja în desfăşurare. Este foarte probabil ca cineva cu experienţă să te ajute şi să te îndrume în primii paşi.
Este o idee foarte bună de a începe antrenamentele de Parkour alături de alţi practicanţi mai mult sau mai puţin experimentaţi deoarece în locul ales de aceştia se vor găsi multe obstacole şi îţi vor putea indica obstacolele cu care ai putea începe. Este totuşi absolut posibil să înveţi parkour fără a fi în preajma unor persoane cu experienţă. Necesită mai mult efort, mai multă atenţie, mai multă precauţie, dar avantajul este că te face să te gândeşti mai mult la o anume mişcare, astfel înţelegând-o mai bine şi probabil ajungând să o execuţi mai bine (a se intelege - in stilul tău, mişcarea având un sens profund pentru tine, un sens inexplicabil altora). În acest demers, resursele de pe internet sunt indispensabile deoarece, în caz că ai uitat, înveţi prin imitare.
Este de asemenea o idee bună să te antrenezi afară în primele luni, din mai multe motive. În primul rând, pentru a avea ocazia de a te obişnui cu diferitele materiale şi texturi existente (ziduri, copaci, pământ, iarbă, oţel, lemn etc).
În al 2-lea rând, acest lucru te va determina să nu neglijezi aspectele psihice ale Parkour-ului. Un element vital în Parkour este să înveţi să recunoşti şi să îndepărtezi frica, iar antrenamentul afară îţi va da posibilitatea de a învăţa metode de depăşire a fricii în condiţiile în care consecinţele sunt relativ minore. Daca te antrenezi înăuntru, capacităţile tale fizice se vor dezvolta probabil mai rapid, dar frica de obstacole şi accidentări va rămâne. Frica va reveni oricum în unele momente dar este mai bine să înveţi să te descurci cu frica la tehnici mai complexe decât la mişcările de bază.
Totodată, există pericolul ca elementele învăţate în casă să fie învăţate greşit. Afara, dacă înveţi o mişcare gresit, îţi vei da seama imediat pentru că rezultatul va fi de obicei accidentarea. Pentru a învăţa o mişcare corect va trebui deci să o repeţi şi să cauţi să o îmbunătăţeşti. Înăuntru însă, poţi învăţa o mişcare fară să te accidentezi şi astfel nu vei şti dacă este greşită sau nu, şi mai mult, nu vei simţi nevoia să imbunătăţeşti.
Cu cât persişti mai mult într-un element greşit, cu atât îţi va fi mai greu să îl corectezi.
Cel mai simplu element pe care îl poţi încerca este o săritura, fie de pe loc, fie din alergare. Oricine poate alerga şi sări, dar cum acest element constituie baza multor mişcări mai târziu, merită să consacraţi câteva sesiuni de antrenament pentru a deprinde tehnica şi a înţelege pe deplin mişcarea. O greşeală comună la săritură din alergare este executarea paşilor din ce în ce mai mari (sau mai mici), chair înainte de săritură, pentru a ajunge pe piciorul cu care te vei împinge pentru a sări, metodă care defapt îţi îngreunează săritura şi o scurtează.
Dacă trebuie sa îţi ajustezi paşii, este de preferat să faci mai mulţi paşi mici decât paşi mari deoarece este mai uşor de ajustat ritmul când ai o mai mare aplicare a forţei şi un control mai bun asupra mişcării.
Săriturile de pe loc, de pe doua picioare sunt mai puţin fluide dar sunt de asemenea indicate, mai ales din punct de vedere tehnic pentru că, spre deosebire de săritura din alergare, săritura de pe loc este simetrică în care ambele părţi ale corpului acţionează egal şi în acelaşi timp.
Există multe elemente de acest fel în Parkour, deci este o idee bună să te obişnuieşti să lucrezi cu ambele parti ale corpului în acelaşi timp.
După sărituri, vault-urile (sărituri peste un obstacol) sunt cele mai uşoare şi cele mai folositoare de învăţat. De obicei, ele implică mai puţin efort fizic decât dacă ai sări un obstacol pur si simplu, dar necesită un nivel de control al corpului mai ridicat din moment ce îţi foloseşti şi picioarele şi braţele pentru a-ţi controla deplasarea.
Detalii pentru fiecare element le poţi găsi explicate sumar pe internet sau demonstrate de la persoane cu experienta. Există multe tipuri de vault-uri şi multe elmente care ar trebui învăţate, însă tehnica şi detaliile acestor elemente nu fac obiectul acestui articol.
După ce ai învăţat săriturile şi vault-urile de bază (antrenament, antrenament şi iar antrenament, până la perfecţiune), poţi aloca câteva sesiuni de antrenament învăţării rostogolirilor la sol şi rostogolirile din aterizare.
Cu siguranţă, acestea nu sunt singurele sfaturi de care trebuie să ţii cont la începutul antrenamentelor, dar este cel puţin un punct de plecare, urmând să te informezi în funcţie de preferinţe şi posibilităţi.
Acasa
Căutare
Înregistrare
Conectare
Mier Mai 27, 2009 8:52 pm
